Georgeisme 41
Newsletterul pe care îl meriți. Pentru că te-ai abonat.
Hai că încep să mă obișnuiesc cu această platformă și parcă e și mai ușor pentru toată lumea. Motiv pentru care mă gândesc să extind puțin calitatea lucrurilor servite pe aici, așa că de azi o să recomand mai multe chestii, oameni, experiențe, locuri. Sper să vă placă. Și dacă vă place să dați mai departe.
…
Ce am mai scris pe blog.
Știți că acum puțin timp am început să scriu despre București. Că-s bucureștean și aia e, nimeni nu e perfect. Primul text a fost despre Nicușor Dan. Al doilea, proaspăt, e despre ceea ce eu consider „resursa umană a Bucureștiului”. Adică cine suntem noi, bucureștenii, de unde venim, de ce suntem cum suntem și unde ne ducem. Puteți completa după cum vă știți și cum ați experimentat viața cu acest oraș;
Am petrecut paștele ortodox la Craiova. A fost primul paște pe care nu l-am experimentat cu ai mei, în București. Mi-am făcut mici notări despre cum s-au schimbat ritualurile ortodoxe în 32 de ani și cum cred eu că vor evolua lucrurile. Simt că BOR trece printr-o reală criză. Puțin spus.
În fiecare zi pe blog ai rubrica „De citit în drum spre casă”. Sunt articole proaspete din presa națională și internaționale, chestii pe care le găsesc interesante.
…
Video.
În timp ce proiectele mele video sunt în pauză de producție, mă uit la alte chestii pe net. Precum următoarele:
Radu Alexandru (a.k.a. Pitici Gratis) trage de el să facă video-uri pe YouTube. Are un canal („Factori și aspecte”). În episodul ăsta vorbește foarte frumos despre un caz care mi-a scăpat, dar care arată cât de mârșavă și penibilă e propaganda AUR. De altfel, dacă-l știi pe Radu și nu-l urmărești pentru că e „prea vulgar”, „prea direct”, „prea cinic”, să știi că omul a îmbătrânit și nu mai vorbește cu vorbe urâte, așa că poți să-l asculți pentru conținut și să nu te mai vexezi că în argumentarea corectă a zis cuvinte vulgare;
John Oliver mă convinge periodic de faptul că nu-mi doresc să mă mut vreodată în SUA. De vizitat, dar n-aș vrea să trăiesc acolo. În cel mai recent episod vorbește despre cât de aberante sunt procedurile de interogare. Un alt exemplu de „bune practici” polițienești. Nu ratați, mai ales dacă vă uitați la seriale americane cu polițiști;
Nu știu cum a apărut Kinezărie în viața mea, dar omul care se ocupă de acest canal face o treabă foarte bună. Mă cam lasă fără muncă din moment ce avem în comun multe puncte de vedere. Recomand orice video de pe canalul lui, dar cel mai recent e preferatul meu. Momentan.
…
Ce am mai citit.
The theory of the leisure class de Thorstein Veblen - Veblen a fost un economist și sociolog. Acum vreo 100 de ani s-a gândit să scrie despre bogați și ce fac ei. Cartea asta e de căpătâi pentru cine vrea să înțeleagă fenomenul opulenței și cum stă treaba cu banii și bogăția. De exemplu, dacă Ilinca Vandici ar pune mâna pe cartea asta ar înțelege că eu sunt mai bogat decât soțul ei, eu având luxul statului degeaba, ceea ce soțul ei (din vorbele ei) nu poate să facă pentru că trebuie să facă bani. Eu sunt atât de bogat încât îmi permit să am un newsletter care nu aduce bani (că e moca). Veblen teoretiza faptul că o dovadă de bogăție e să-ți permiți lucruri neproductive (newslettere, câini făcuți în laborator, cai de curse, femei trofeu ș.a.m.d.). Altfel spus, sunt bogat!;
Deceniul furiei și indignării de Sorin Ioniță - cartea asta se găsește greu, ceea ce o face să fie și mai interesantă. Îl urmăresc pe autor și pe Facebook, dar în cartea asta simt că-l citesc mai bine. Mi se pare o analiză corectă a ultimilor ani, documentată și ușor de înțeles. Evident că n-a putut să cuprindă toate aspectele (cine poate?), dar o citești și apoi continui dezbaterea în mintea ta. Mi se pare o lectură esențială pentru cei care vor să înțeleagă puțin contextul socio-politic actual, dar și perspectiva celeilalte bule (dacă nu ești în acord cu direcția autorului);
Lacrimi și sfinți de Emil Cioran - prima interacțiune cu Emil Cioran a fost în liceu. Țin minte că mi-a plăcut. Atunci. Acum, la aproape 15 ani distanță, îl găsesc enervant și plictisitor. Probabil trec eu printr-o perioadă bună a vieții și nu suport să-l văd că se plânge din orice. Uneori m-a enervat atât de rău încât îl citeam cu vocea lui Dan Puric în minte (oribil!). Mi-am promis să mă revăd cu Cioran peste alți 15 ani. Poate o să fie și el mai vesel atunci, ori eu mai trist.
Am fost prin librării/anticariate și mi-am notat următoarele titluri care mi-au atras atenția:
The French Intifata de Andrew Hussey;
Fundamentul cultural al personalității de Ralph Linton;
Eu plec, tu pleci, el/ea pleacă de Jenny Erpenbeck;
The memeing of Mark Fisher de Mike Watson.
Dacă ai citit vreuna din cele de mai sus mi-ar plăcea să aud o părere.
…
Am fost în câteva locuri și recomand.
Stagiunea de teatru politic - piese de teatru (gratis!) care nu m-au dezamăgit niciodată. Urmărește pagina de Facebook și mergi oriunde găsești loc. Slabe șanse să pleci dezamăgit, ori fără o temă bună de gândire;
Am mâncat la Papila - nu au prețuri accesibile (un ramen e și 50 de lei), dar mâncarea e bună, atmosfera la fel (au un playlist foarte bun) și cred că merită dacă vrei să te răsfeți din când în când;
Am băut o cafea bună la Cafetăria Sebastian - sunt mai mult „Cafetării” prin oraș (Timpuri Noi, Gara de Nord și urmează să mai apară undeva). Cafeaua e bună, oamenii sunt veseli și, fie vorba între noi, patronul localului mi-a fost profesor de barista acum 3-4 ani (da, știu să fac cafea).
…
De pe @UrbanTurbat.
Proiectul Urban Turbat merge foarte bine. Oamenii trimit poze și par interesați de cum ținem și facem un urban frumos și sănătos.
Preferata mea de săptămâna asta este următoarea, din Pitești:
Trimite și tu „monstre” de Urban Turbat pe pagina de Facebook. Să râdem până facem să fie #frumix.
…
N-am apucat…
… să zic multe despre declarația doamnei manager de la Ana Hotels, cea care încuraja tinerii să-și ia 2 joburi dacă vor să trăiască decent.
Declarația a născut tot felul de dezbateri. Personal cred că Iuliana Tasie e într-o cruntă dezinformare și nu știe cum să vorbească unei pături din ce în ce mai frustrate pe cei care Au (ori n-au nevoie de 2 joburi). În stand up se spune că nu știe să „read the room/să citească oamenii din încăpere”.
Tu ce crezi despre cele spuse de ea?
…
Cărțile lui subsemnatul.
Dacă vrei să citești ceva scris de mine ai următoarele opțiuni publicate: „Îmi pare rău că am muncit” (o găsești și în librării), „Miercuri10” (Miercuri10 se poate comanda doar de pe Facebook) și „Aventuri cu Zornel în Lumea Nașpa” (care trebuie să fie tot prin librării).
Cât de curând și următoarea.
…
Atât. Dacă ți-a plăcut dă mai departe.