Georgeisme 49
Gata vacanța! Mai newsletter-uim și noi?
Cred că am avut parte de cea mai lungă vacanță din viața mea. Aproape o lună. N-o să mint, frumos. Așa trebuie să fie o vacanță, să uiți unde locuiești, să-ți uiți rutina, să te obosească faptul că n-ai mai dat pe acasă. Da, te-ai prins, m-am plimbat. Am făcut un turneu exotic, un periplu prin care am bifat Insula Mare a Brăilei, Zimnicea, Madeira, Jimbolia… Cum a fost? Nu-s genul, nu mi-am descoperit latura de călător-influenkăr. Cum spun englezii, „I don’t travel and tell”. Dar îți pot spune una și bună: se poate vacanță lungă cu un singur ghiozdan, cu gătit, spălat de haine și trăit pe unde ajungi de parcă ești la tine acasă.
Cu siguranță voi repeta acest model de excursionism.
…
Ce am mai scris pe blog.
Mulți se plâng că foarte mulți proști (ignoranți) sunt faimoși. Și se întreabă „ce e de făcut?” Soluția e destul de simplă, zic eu aicișa;
Am tot citit despre muncă și cum se raportează lumea zilelor noastre la ea, și am ajuns la o concluzie vizavi de cum o să locuim raportat la cum muncim;
Una dintre cele mai influente cărți din 2022 m-a inspirat pentru un alt text (pe lângă cel de mai sus). Aici scriu despre cum se poziționează România în raport cu „modernitatea” altor țări. E trist, dar e îmbucurător să știi;
Dacă mă citești de mai mult timp cunoști faptul că nu sunt un fan al voluntarismului „pe morala goală”. Aici, riscant, explic de ce nu văd un bine în a strânge constant gunoaiele după alții;
Mulți bătrâni mor loviți de mașini pentru că nu traversează regulamentar. De ce? Lipsa de educație? Eu presupun că e prea multă educație, doar că e una rurală;
Ne aflăm în fața unui superb paradox - trebuie să ne salvăm părinții de TV. Trebuie.
La Revista Golan am câteva texte atemporale, bazate pe evadările pe care le fac prin lectură. Completez cu fiecare carte care mă scoate din țară.
În (aproape) fiecare zi fac o selecție de articole interesante. E rubrica „De citit în drum spre casă”. Dacă-ți faci cumva un obicei din a intra seara pe blog o să vezi textul acolo.
…
Ce am mai pus pe Youtube.
Din moment ce m-am întors din vacanță am reînceput să gătesc. Așa că poftim un nou episod cu chef de chef (click pe imagine):
Dacă-ți place, dacă ți-a făcut poftă de gătit, dacă ai vreo sugestie de rețetă, ori vrei să-mi atragi atenția că fac ceva greșit, te rog să-mi spui.
Pentru colaborări mă găsești la george.bonea@gmail.com.
…
Ce am mai citit.
Individualization de Ulrich Beck&Elisabeth Beck-Gernsheim - unele cărți sunt pur și simplu făcute să-ți crape capul prin simplul fapt că îți deschid ochii mai mult decât crezi că ești capabil să duci. Am citit multe chestii anul ăsta, dar cartea asta simt că a schimbat multe lucruri la mine. Fiecare capitol e o nouă palmă peste credințe, ori o confirmare a unor bănuieli. N-am destule cuvinte în vocabular să exprim cât de bună este lucrarea Beckșilor. M-a inspirat în două articole de blog și pregătesc un al treilea pornind de la o observație privind feminismul și femeile în câmpul muncii. Din ce știu găsiți cartea în engleză, germană și spaniolă (eu am dat de ea în spaniolă). Se citește foarte ușor, n-are termeni complicați, nu cere studii de sociologie/filozofie. Insist;
The world in a selfie de Marco D’Eramo - dacă ești masochist ca mine o să citești cartea asta în vacanță și o să te simți oribil pentru tot ceea ce faci. Dincolo de explicația coerentă despre cum turismul distruge natura și orașele, după ce o citești o să-ți dai seama că un procent covârșitor din experiențele tale „tradiționale” ca turist au fost minciuni. Nu-ți refuza adevărul;
De la Rin la Dunăre și înapoi de Jan Willem Bos - un neerlandez (a.k.a. olandez) își spune povestea de iubire cu România comunistă și post-comunistă. E fascinant să vezi cum ajung unii să vadă țara asta și să se îndrăgostească de ea. M-a atras unghiul nepărtinitor cu care descrie o parte din realitatea comunistă și democrată a țării. O lectură frumoasă în adevăratul sens al cuvântului;
Repetiție pentru o lume mai bună de Mihai Radu - probabil îl știți pe Mihai Radu de pe Facebook unde postează constant glume. Foarte bune. Omul ăsta are talentul de a te face gelos că scrie atât de bine despre subiecte reale. Îmi place cum scrie la fel de mult cum îmi place Houellebeque. Doi autori capabili să scrie lejer despre un nimic profund. Eu așa îi văd, poate greșesc;
Reîntoarcere în minunata lume nouă de Aldous Huxley - nu vreau să pornesc o polemică, dar pentru mine Huxley e cu mult peste tot ce și-a putut imagina Orwell vreodată. Orwell, cu a lui „1984”, mi s-a părut că s-a dus puțin pe ce se voia. Așa am simțit cartea lui la fiecare citire. A scris ce voia să se citească despre subiectul în cauză. De asemenea, cu trecerea timpului Orwell mi se pare că a fost transformat (memeizat) și e un fel de „Vama Veche” intelectuală - referința supremă când vrei să prezici o nasoală socială, pe când Huxley a văzut schimbările sociale mult mai clar și realist (oricât de absurdă pare „Minunata lume nouă” imaginată de el la vremea aia). Cartea asta e reîntoarcerea lui Huxley la ceea ce a scris, vreo 30 de ani mai târziu. Se uită la lumea din jur, se uită la ce și-a imaginat, și vede unde le-a nimerit. Huxley chiar a fost un vizionar;
P.S. - când pun link-uri către cărți nu am vreo combinație cu o editură sau ceva. Pur și simplu caut să văd pe unde e pe stoc ca s-o puteți comanda, dar din partea mea puteți să dați Google și să căutați cea mai ieftină variantă. Ori să încercați anticariatele. Iar cărțile în engleză știu că sunt scumpe, eu vă fac trimitere spre Amazon că poate aveți Kindle. Dar sunteți oameni deștepți, sunt sigur că vă descurcați să faceți rost de ele.
…
De pe @Urban Turbat
Fiind plecat n-am mai avut timp să mă ocup de pagina de urbanism turbat din România. Dar am revenit și am văzut iar chestii… interesante.
Sunteți invitați să contribuiți cu „monstre” de urbanism turbat la mailul george.bonea@gmail.com
Eu am văzut asta recent:
De ce ai vandaliza anunțul cu o persoană dispărută? Probabil dintr-o turbare specifică unui urban turbat.
De ce altfel?
…
Dacă vrei să mai citești de la mine.
Dacă vrei să citești ceva scris de mine ai următoarele opțiuni publicate: „Îmi pare rău că am muncit” (o găsești și în librării), „Miercuri10” (Miercuri10 se poate comanda doar de pe Facebook) și „Aventuri cu Zornel în Lumea Nașpa” (care trebuie să fie tot prin librării)
.Un manuscris e trimis la o lectură specializată și un altul e finalizat în proporție de 77%. În cazul în care te întrebai.
…
Atât. Dacă ți-a plăcut dă mai departe, dă un feedback, dă ceva că nu dai de la tine.