Să vă las niște lucruri la început de săptămână. Ceva ușor, de luni.
…
Întrebarea săptămânii 🤔
Săptămâna trecută întrebam:
Părerea mea?
Potențial există (ca în orice țară), dar trebuie exploatat inteligent. Într-un articol de blog, pe care o să-l găsiți mai jos, am scris mai multe despre turismul la români, dar vreau să subliniez trei mici aspecte pe care le ratăm ca țară turistică:
străinii vin să vadă trecut comunist. Noi nu-l comunicăm, nu-l marketăm, nu pare că a existat;
cartierele din marile orașe sunt aproape absente din circuitul turistic. Cel mult te cazezi la marginea Centrului, dar altfel n-ai ce să faci. Prost management, n-ai ce să vezi, nu te ghidează nimeni, nu-ți explică nimeni nimic. Și cartierele au un farmec aparte;
nu pare că vrem turiști. Nici până-n ziua de azi n-avem comunicare în engleză în metrou. Mici frânturi pe ici-colo, dar insuficient.
Pentru săptămâna viitoare:
Una grea: la vârsta pe care o ai tu acum ai fii prieten cu părinții tăi dacă și ei ar avea aceeași vârstă ca tine și (evident) n-ați avea vreo relație de rudenie? Cu ceea ce știi despre ei la vârsta pe care o ai acum (mentalitate, hobby-uri, pasiuni, credințe) ar face parte din gașca ta? Ai merge cu ei în vacanțe? Ar frecventa aceleași locuri ca tine? S-ar înțelege cu ceilalți prieteni pe care îi ai? De ce? De ce cu unul și nu cu celălalt?
…
Ce am mai scris ✍️
Am găsit niște porcării pe net, despre cât de minunată e România, și am scris textul ăsta destul de lung despre turismul la români;
A trebuit să citesc un conservator ca să-mi dau seama că progresism pe burta goală nu merge.
În (aproape) fiecare zi fac o selecție de articole interesante. E practic ce-mi salvez dimineața ca să citesc seara. E rubrica „De citit în drum spre casă”. Dacă-ți faci cumva un obicei din a intra seara pe blog o să vezi textul acolo.
…
Ce am mai citit📚
Scrisoare către tata de Franz Kafka - m-am gândit că ar merge și de un text despre cât de snowflake era Kafka. Dacă trăia astăzi, și-și posta gândurile pe Facebook, sigur îl beșteleau toți fanii lui Tate&Peterson pentru că-i prea sensibil, fătălău, lache și d-astea. Altfel, o lectură importantă pentru oricine vrea să vadă ce impact are paternitatea toxică asupra unui individ. Și-s o mână de pagini, se citește repede.
Tu ce citești acum?
…
Ce am mai văzut 📺
Piers Morgan mi se pare unul dintre cei mai slabi oameni de televiziune din lume (succesul lui vine tocmai din faptul că ațâță și spune lucruri „pă față”), dar discuția asta cu Richard Dawkins e grozavă pentru că invitatul e grozav. Nu sunt neapărat de acord cu tot ce spune Dawkins (n-o să spun cu care parte), dar mi se pare fabulos că un om care știe atâtea apare la TV și mai spune, din când în când, „nu știu”. Ce rar auzi la TV „nu știu”;
Bald and Bankrupt e poate unul dintre cele mai bune vloguri de călătorii din lume. Și puținele vloguri la care mă uit. Omul a ajuns în România;
O perioadă am uitat de CosmicSkeptic, dar mi-am reamintit de calitatea argumentării și a invitaților. În episodul ăsta e invitat Douglas Murray, un alt conservator uriaș pe care l-am citit cu plăcere, încercând să înțeleg de ce nu ne potrivim ca viziuni. Iar Alex O'Connor, cel care deține canalul CosmicSkeptic, face o treabă foarte bună. Poftim ceva proaspăt, cu ocazia încoronării din Marea Britanie, între Piers Morgan și Alex O’Connor;
Un video foarte interesant despre cum Franța încă deține 14 state africane. Colonialismul n-a murit, doar s-a adaptat.
…
Alte chestii? Recomandări? 🤔
Femeia și-a instalat Hogwarts Legacy pe PS4. Ea e gamerul. Scurte impresii din scaunul de spectator: s-au grăbit cu grafica, dacă mai lucrau nițel poate lansau o bijuterie de tipul Red Dead Redemption (atâta știu și eu să compar). Altfel, ea pare fericită momentan, povestea e ok, jocul antrenant, o ține ocupată. Revin cu alte detalii dacă mai e ceva de spus;
Prietenii cu copii mici ne-au scos la Kraft Market ca să bem un cico, să mâncăm un fast-food și să îi ascultăm despre cât de frumoasă/provocatoare/amuzantă/interesantă e viața de părinte. Ne plac poveștile cu happy end. Și dacă vreți o hipstereală prin București unde să ieșiți cu copilul mic, să beți un gigi-bigi și să vă frecați coatele cu o anumită bulă, Kraft Market pare un loc bun;
Un prieten vegan căuta un loc unde se mănâncă bine în București. Eu l-am trimis la Arome. El n-a găsit intrarea (ori era închis?). Oricum, recomand;
Piesa asta:
…
O statistică?🌐
Îmi plac statisticile. Uite una:
Mă bucur că pot să contribui la primul loc. De altfel, trebuie avut în vedere că grecii și turcii au multe pisici pe stradă și toate sunt răsfățate, îngrijite de comunitate. Ei au pisicile „la comun”, doar că le țin afară. Dar nu e nimic anormal să vezi peste tot mâncare de pisici, recipiente cu apă. Doar din ce am remarcat în vacanțe cred că grecii & turcii sunt mult mai atașați de pisici, comparativ cu românii. Dar le lasă libere.
…
Subtil🐦
Pe Twitter sunt mai subtil. E și mai puțină lume, deci mai puține șanse de istericale. Totuși, să nu ne scape gândul ăsta:
Nu vreau să mă cert cu Kaufland sau cei de la The Color Run, dar nu e ca și cum consum Kaufland. Mi se pare mai important să tragem niște linii când vine vorba de etica brandurilor. Bine, fiecare trage linie unde vrea (și unde poate).
Și eu alergam pe la maratoane în București (pentru cauze), dar nu pot alerga pentru copii cu autism/cauze ecologice cu logo-ul Volkswagen/McDonalds pe tricou. Ori vin cu tricoul meu, ori nu. Mi se pare o ironie prea proastă. Și am făcut destule ironii proaste la viața mea.
…
Mai mult? 🧲
Dacă vrei să citești ce am scris și publicat până acum: „Îmi pare rău că am muncit”, „Miercuri10” și „Aventuri cu Zornel în Lumea Nașpa”.
Pe Facebook pun gânduri mai lungi. Dacă-s prea lungi le pun pe blog. Dacă-s prea intime le pun în newsletter. Dacă-s mult prea intime le țin pentru mine.
Pe Twitter mă joc.
Pe Instagram țin evidența cărților.
Pe LinkedIn vorbim de muncă și colaborări.
Pe Patreon poți să mă jignești.
* cu un singur „i”. Vă prindeți voi.