Prima chestie de bine? A început Astra Film Festival, festivalul de film documentar de la Sibiu de care m-am îndrăgostit și la care vin (din păcate) de doar trei ani. Anul ăsta împlinește 30, așa că am doar 27 de ediții de recuperat și le doresc încă pe atât. Ori 6.
Pentru cine nu ajunge la Sibiu se poate și online (o parte din festival) și o să vă țin la curent în următorul newsletter cu tot ce am văzut și recomand.
…
Întrebarea săptămânii 🤔
Newsletter-ul trecut vorbeam de voluntariat și am primit niște povești interesante aici, iar rezultatul sondajului a fost ăsta:
Eu am făcut puțin voluntariat prin liceu (pentru copiii din spitale) și apoi am mai punctat niște acțiuni alături de colegii de muncă. Am trăit și dezamăgiri legate de voluntariat, muncind pe brânci în cadrul unor acțiuni, timp în care patronii ONG-ului stăteau la cocktail-uri cu vedete TV, făcând poze instagramabile de la terase. Dar despre ăștia cu altă ocazie…
Pentru săptămâna viitoare:
Simt că trebuie să vorbim de elefantul roz din cameră - ce părere ai/cum vezi situația dintre israelieni-palestinieni. Cine e de vină? Care e soluția? Ce simți? Cum crezi că va arăta lumea pe fondul conflictului? (poți comenta anonim, înțeleg dacă ai o părere nepopulară, dar insist să păstrăm un limbaj civilizat. Până acum n-am moderat niciodată secțiunea de comentarii. Sper să nu fie cazul. Am un buton de „delete” și nu-mi e frică să-l folosesc)
Cine comentează pe temă se înscrie automat în tragerea la sorți pentru câștigarea unui premiu (cărți. Momentan. Stai să vezi când dau mașini și apartamente…).
Câștigătoarea newsletter-ului trecut este Mihaela Ciuca. Mihaela, dacă vezi mesajul ăsta o să te rog să dai un mail la george.bonea@gmail.com și să-mi spui două titluri din poza de mai jos:
…
Ce am mai scris ✍️
Mă uit la toți oamenii care îmi plac și încep să cred că e un discurs fals ăsta că „școala nu e bună, șmechereala contează”. Șmechereala are limitele ei, iar toți descurcăreții pe care îi cunosc sunt blocați într-un univers impresionabil limitat. Dacă școala clasică nu e (îndeajuns de) bună, educația e sigur utilă. Așa că poate proștii plătesc pentru un marketing agresiv din care să rezulte că ei sunt cei mai realizați. Dar e doar marketing.
În (aproape) fiecare zi fac o selecție de articole pe care le găsesc interesante. E practic ce-mi salvez dimineața ca să citesc seara. E rubrica „De citit în drum spre casă”. Dacă-ți faci cumva un obicei din a intra seara pe blog o să vezi textul acolo.
…
Ce am mai citit📚
Insula Preafericiților de August Strindberg - Prima dată am citit cartea asta acum 10 ani. A fost un cadou foarte frumos de la Cosmin Bighei și am vrut să (re)văd lumea lui Strindberg. Mi-a plăcut la fel de mult. O carte mică și (prea) scurtă despre cum am ajuns ceea ce suntem. Oarecum. Are haz, e chiar o reinterpretare cu tâlc a societății. Ba chiar se simt niște înțăpături între autor și intelectualii vremurilor lui. Ne revedem peste alți 10 ani. Simt că e o carte foarte bună și pentru elevii de liceu.
Plenitude de Juliet Schor - Cartea asta are o singură misiune. Să-ți explice (documentat) că dacă nu ne schimbăm stilul de viață - la nivel de societate, orice discurs flower-power-ecologist-am-prins-dopul-de-sticlă e frecție la picior de Palo Santo. Schimbarea trebuie să fie fundamentală, de la programul de muncă, până la modul în care ajungem la muncă, ce și cum consumăm. Nu strică să încercăm vreo 90% din ce scrie în carte. Dar să încercăm toți, nu unii-n autobuz și alții-n colecția de 100 de mașini.
…
Alte chestii? Recomandări? 🤔
Dacă vă place mierea, dar vă plac și brandurile care arată bine, vă recomand să cumpărați de la Castrum Hive (din Cluj, dar livrează). Eu îl știu pe apicultorul-șef de când se cam săturase de corporatism și își cumpărase niște stupi la care evada aproape în fiecare zi. Inițial nu mi-a dat voie să-i fac reclamă pentru că nu putea produce prea mult, dar eu chiar vreau să-i fac „necazuri” și să-l aduc în punctul în care mă înjură pentru că nu face față comenzilor. Crema de miere dă dependență și poți să te trezești că mănânci cu lingura din borcan;
Un alt prieten pe care aș vrea să-l ajut să fie cocoșat de comenzi este Armenpason - articole și accesorii din piele (din Timișoara, dar livrează). În ultimii patru ani de la el m-am aprovizionat cu agende, portofele, card-holdere, papuci, șorț de gătit (ăla din vlogul de gătit e făcut de el) și mai nou o curea absolut superbă. Prețurile sunt exact cum trebuie și insist să-ți dai singur papucii (cu papucii făcuți de el);
Am aterizat puțin în Timișoara și am descoperit o hipstereală delicioasă: apă cu hamei. Inițial am crezut că e ceva jargon pentru bere. Un prieten tot spunea „hai să bem o apă cu hamei” și eu insistam că nu beau alcool. Apoi am băut apă CU hamei (n-are alcool) și am înțeles. Foarte bună. Foarte foarte bună. Sper să apară și-n restul țării. Dacă vedeți prin București să-mi ziceți;
Dacă ajungeți în Timișoara mergeți la librăria „La Două Bufnițe”. Mai trebuie să zic de ce?;
Și dacă tot sunteți în/prin Timișoara și vreți să mâncați ceva bun recomand DOI.
Altceva?
În premieră absolută am pus muzică într-un club. La Hamei (Timișoara). A fost bine, am fost fluierat (e de bine în contextul ăsta), mi-a plăcut. În newsletter-ul următor o să vă dau și setul de două ore, să vedeți ce am dat în urechile poporului. Cu ocazia asta o să continui și seria de aici (gătit și mixat).
…
Cuvântul săptămânii📖
Emulare - proprietate a unui sistem de calcul numeric de a executa programe scrise în limbajul mașină al unui alt sistem și de a obține performanțe similare în privința timpului de calcul.
Exemplu: „sunt șanse mari să folosești cuvântul «emulare» greșit așa că mai bine nu-l utiliza dacă nu e vreo referință tehnică.”
…
Frumos 💩
Suntem ceea ce reclame. București. România. 2023.
…
Mai mult? 🧲
Dacă vrei să citești ce cărți am publicat până acum: „Îmi pare rău că am muncit”, „Miercuri10” și „Aventuri cu Zornel în Lumea Nașpa”. Am o veste foarte bună: două manuscrise mi-au fost acceptate de o editură așa că sunt șanse mari ca în 2024 să ne vedem cu ceva proaspăt pe rafturile din librării.
Altfel mă împart între Facebook, blog, Twitter (X?) și pe Instagram țin evidența cărților citite. Pe LinkedIn vorbim de muncă.
Momentan sunteți 2.429 abonați.
Unii oameni dau cămașa de pe ei ca eu să-mi permit cărți, cafea și colivă. Mulțumesc celor care contribuie pe Substack: Teodora Șerban, Sebastian Furiș și Cristi Boldișor. Și celor care mă răsfață pe Patreon: Ana-Maria Nichifor, Victor Gavrila, Andreea Tatulescu, Georgiana Elena, Ana Tubita. Cum ar spune mama, „tu de ce nu ești ca ei?”.
E complicat tot ce se intampla acolo, si recunosc ca am evitat sa mai citesc/inteleg toata situatia + am inceput sa evit stirile in ultima perioada pentru ca am realizat ca imi creaza o stare super nasoala. Legat de cum arata lumea/cum reactioneaza lumea pe fondul conflictului, in media destul de polarizata si fiecare tabara urla, in schimb am vazut si foarte multe comentarii care sustin una din tabere dar in acelasi timp condamna crimele oribile ale razboiului si aia ma face sa am in continuare incredere in umanitate.
Un singur lucru in schimb il simt foarte clar, si anume dezamagirea. Sunt dezamagit ca in 2023, noi ca oameni, inca ne omoram pentru niste ideologii, teritorii, diferente de opinie si mai ales sunt o gramada de oameni nevinovati care mor in aceste conflicte. Degeaba tu vrei sa fii pasnic, degeaba tu nu vrei conflict pentru ca esti tras automat in el si omorat doar pentru ca traiesti in locul nepotrivit la timpul nepotrivit.
Poate suna naiv si copilaresc tot ce zic mai sus, dar nu cred ca astfel de conflicte au vreun rezultat pozitiv.
e complicat