Georgeisme 96

Să-ți fac niște căldură în mail?

Frig e, taică! Frig rău! Citiți newsletter-ul ăsta la căldură că nu vreau să vă am degetele pe conștiință.

…

Întrebarea săptămânii 🤔

Săptămâna trecută vă invitam să vorbim despre „Care e predicția ta pentru România 2054? Cum crezi că o să fie (în) România peste 30 de ani și de ce? Social? Politic? Economic? Top 3 aspecte notabile.”

Eu? Mersi de întrebare. Inițial eram optimist (cât pot eu să fiu de optimist), dar apoi am văzut cât de bine a fost primit de către middle-classării români discursul lui Javier Milei de la Davos. Javier Milei e președintele Argentinei. De fapt, e un extaz global al aspiraționalilor care cred că cinismul îi va duce în gașca 1%. Evident că e nevoie de o explicație mai amplă pentru tot (cu altă ocazie, într-un text pe blog), dar mă hazardez la două mici predicții, reduse la mărimea unui SMS: 1. Statele se corporatizează și pierd putere socio-politică în detrimentul corporatismului. Tot ce e „al statului” o să devină al unui privat care „face lucrurile mai bine”; 2. Patriotismul&naționalismul se vor transforma în valori utile doar când trebuie să ai o mână nervoasă care să mai pună mână și pe bâtă. În toată ecuația asta stângiștii sunt niște hippioți „exagerați” și „utopiști”, prinși între ciocan și nicovală.

Eu aș pune 50 de lei pe faptul că Fukuyama a prezis corect.

Atât pot momentan pe baza lecturilor avute.

Răspunsurile celorlalți le găsești aici.

Pentru săptămâna viitoare:

Citeam articolul ăsta despre decăderea Iașului după unirea principatelor române. Mi se pare interesant că în ultimii ani tot mai mulți istorici mai curăță din ultra-romantizarea unor contexte istorice locale. Așa că hai să ne distrăm:

Care e fake-ul istoric românesc cel mai interesant/amuzant/inimaginabil pe care l-ai auzit? La școală, la rude, la Tv, n-are importanță.

Cine comentează se înscrie automat în tragerea la sorți pentru câștigarea unui premiu (cărți, ok?).

Câștigătorul newsletter-ului de data trecută este Alex. Alex, dacă vezi mesajul ăsta o să te rog să dai un mail la george.bonea@gmail.com și să-mi spui două titluri din poza de mai jos:

…

Ce am mai scris ✍️

• În fiecare an se bate lumea pe memoria lui Eminescu. Am încercat să răspund la întrebarea „de ce?” și „cine?”.

În (aproape) fiecare zi fac o selecție de articole pe care le găsesc interesante. Ce-mi salvez dimineața ca să citesc seara. E rubrica „De citit în drum spre casă”. Dacă vă faceți cumva un obicei din a intra seara pe blog o să vedeți textul acolo.

…

Ce am mai citit📚

• Și munții au ecou de Khaled Hosseini - știam de Hosseini de la „Vânătorii de zmeie” care se întâmplă să fie și o carte cât și un film foarte bun. De câțiva ani am descoperit că-mi plac poveștile care mă plimbă pe mai multe continente, pe mai mulți ani. Motiv pentru care mi-a plăcut și filmul „Past lives”. Revenind la Hosseini, personajele lui sunt reale, totul se leagă, dar nimic nu e plictisitor de previzibil. Și cartea asta merită un film;

• A story of Romanian strong drinks de Radu Lungu - am organizat Secret Santa Antropologic cu studenții de la facultate și asta am primit de la unul dintre ei. Nu știu dacă a fost un apropo, dar îmi place foarte mult formatul de carte de la Paideia și tot ceea ce publică. Cărticica asta nu mi-a făcut poftă de băut, dar mi-a făcut sete de stat lângă cineva care face țuică. N-am experimentat niciodată statul lângă cazan, așa că dacă aveți chef de un gură cască pe lângă voi în timp ce pregătiți „răcoritoarea” să dați un semn;

• Păturica roz de Marius Balo - un român care ajunge într-o închisoare din China n-are cum să nu fie o poveste interesantă. Am apreciat două lucruri la cartea asta: 1. prezentarea necenzurată a vieții în penitenciar. Poate dacă află mai mulți ce înseamnă condiții inumane în închisoare își mai domolesc credințele cu privire la educare prin pedepse dure; 2. micile observații sociale despre viața în China. Precum faptul că asiatici își îndeasă mâncarea în gură, nu petrec mult timp la masă. Am mai văzut asta și în câteva documentare despre China și Japonia.

…

Alte chestii? Recomandări? 🤔

• Acum vreo doi ani am văzut filmul R.M.N. (Cristian Mungiu). Acum am avut șansa să văd și un documentar despre povestea din film („It takes a village”). Din păcate nu știu unde se va mai difuza documentarul, dar dacă-l urmăriți pe regizor, Paul Chirilă, poate aflați. Și merită văzut. Oare câți români au un dinte împotriva imigranților veniți la muncă doar pentru că ei au fost abuzați de un angajator?

…

Cuvântul săptămânii📖

• Gorgan - 1. movilă înălțată deasupra unui mormânt străvechi; 2. monument funerar.

Exemplu: „cimitirele românești sunt expoziții de gorgane din marmură și kitsch”. Am fost poetic.

…

Vești bune anul are ❤️

Săptămâna trecută am semnat contractul pentru a publica ceva frumos în toamnă. Bucurie, entuziasm, alea alea. Dacă și pe tine te bucură, și vrei să-ți manifești cumva bucuria, poți să comanzi cartea lui Remus Boldea („A râs și tata”) pentru că el e printre principalii responsabili pentru această (viitoare) publicare. A insistat și a reușit. Bravo lui, bravo mie, bravo nouă!

Despre ce o să fie cartea? Las imaginea de mai jos ca teasing pentru subiect.

…

Mai mult? 🧲

• Dacă vrei să citești ce cărți am publicat până acum: „Îmi pare rău că am muncit”, „Miercuri10” și „Aventuri cu Zornel în Lumea Nașpa”.

• Alte chestii pe Facebook, blog, Twitter (X?), Threads și pe Instagram țin evidența cărților citite. Pe LinkedIn vorbim de muncă & colaborări.

• Momentan sunteți 2.765 abonați.

• Unii oameni dau cămașa de pe ei pentru mine. Mulțumesc celor care contribuie pe Substack și Patreon. Cum ar spune mama, „tu de ce nu ești ca ei?”.