Mi scuzi că te deranjez la ora asta. Mai bine acum decât niciodată, nu?
…
Întrebarea săptămânii 🤔
Vă invitam să discutăm despre un potențial conflict nuclear. Că mna, probabil ați văzut deja că s-a umflat tărâța-n unii și alții. Voiam să știu cam care e gradul de pesimism vizavi de un posibil răzbel în care să se dea cu bombardele nucleare. S-a argumentat așa și s-a votat așa:
Ce cred eu? Mersi de întrebare: Am impresia că statele cu armament nuclear se vor tot încorda una la cealaltă, dar mici șansele să apese pe butonul roșu. Mai ales acolo unde țările sunt apropiate. Îmi e greu să cred că într-o țară cu atât de mulți oameni implicați pe firul decizional (chiar și în dictaturi ai mai mulți implicați) o să se ajungă vreodată la „hai că m-am enervat, să zboare nucleara!” Așa că mă plasez în tabăra optimiștilor.
Pentru săptămâna viitoare.
Să vorbim puțin despre descurcăreală.
În ce context? De ce? A funcționat? Cum te-ai simțit la finalul actului de descurcăreală? Povestește la comentarii și câștigă. Cărți.
Uite, George a comentat data trecută și a câștigat. George, dacă vezi newsletter-ul ăsta o să te rog să-mi trimiți un mail (george.bonea@gmail.com) cu două titluri din poza de mai jos (P.S. - dacă vreunul dintre câștigătorii de până acum n-a primit cărțile îl rog să-mi dea mail pentru că s-au mai pierdut niște pachete. De exemplu, câștigătoarea de săptămâna trecută a primit o cămașă în locul cărților. S-a râs).
…
Ce am mai scris ✍️
Cu ajutorul și bunăvoința celor de la ISCOADA am transformat lucrarea de disertație într-un articol ușor de parcurs și înțeles. Pe (foarte) scurt, am fost la Penitenciarul Rahova și am vorbit cu deținuții de acolo despre lux. Ce e aia „lux”, care sunt bunurile „de lux”, ce lux și-ar cumpăra ș.a.m.d.. Am obținut niște informații foarte interesante pe un subiect care merită aprofundat.
Aproape zilnic recomand articole interesante la rubrica „De citit în drum spre casă”.
…
Ce am mai citit📚
Fondul interzis. Incursiune în antropologia folclorului licențios de Mircea Păduraru - jaf la drumul mare! Cartea asta, poate cea mai bună lectură a anului, m-a costat doar 18 lei! Nici nu știu de unde să încep cu laudele, motiv pentru care cred că e mai bine s-o las pentru un text dedicat. Atât vă spun: celebrul vers din Subcarpații („folclorul e oxigen pentru un popor astmatic”), împreună cu această carte, îmi demonstrează că românii și-au ascuns singuri inhalatorul. De ce? Din fudulie. Abia aștept al doilea volum. 18 lei… 18… lei.
Dacă vrei să vezi ce am tot citit în ultimii ani am listele pe Instagram.
…
Alte chestii? Recomandări? 🤔
Așa cum am zis și cu alte ocazii, am fost invitat la Tabăra „Fabrica de Idei” de la Breb (Maramureș), un eveniment organizat de SPOR (Școala pentru Oameni Responsabili). Pentru mine a fost o experiență minunată să împărtășesc din cunoștințele mele despre creativitate și copywriting unor oameni dornici să afle, să dezbată, să exerseze. Recomand oricui așa ceva. Rău nu face cu siguranță;
Dacă vreți o experiență de cazare faină încercați „Casa din Vale” (Breb, Maramureș). Urmează și un festival la ei în bătătură;
Dacă aveți nevoie de un bucătar foarte bun vă recomand să apelați la Mihai Dascăl. Și să mă chemați și pe mine să mănânc;
Dacă vă preocupă sustenabilitatea și să fie bine ca să nu fie rău băgați un ochi la EFdeN pe site că poate aveți cum să ajutați, ce să învățați;
Pe 14 și 15 Mai o să fiu la TBA Conf, la Brașov. Dacă aveți chef de mine și ideile mele mă găsiți acolo.
Am văzut filmul „Nasty” despre cariera lui Ilie Năstase. Nu, nu-mi place Năstase. Nici cu tenisul nu mă omor. Dar documentarul e bine realizat. Se putea cu vreo 20 de minute mai scurt, dar altfel e un documentar tip Netflix realizat corect, frumos și bun de export. Altfel, omul Năstase e un personaj trist. Nu-mi dau seama dacă documentarul vrea să-l zugrăvească. Înțeleg că a fost cu adevărat un sportiv genial. Nu știu dacă ai ce să zugrăvești, pentru că moralitatea unui om ține de convingeri. E clar că pentru unii Năstase e prea geniu sportiv ca să fie un om rău, iar pentru alții e prea rău ca să fie un sportiv bun. Eu cred că e ca cei mai mulți dintre noi: bun la un singur lucru și atât.
…
Cuvântul săptămânii📖
Diastemă - 1. fisură congenitală; 2. spațiu anormal între dinții incisivi frontali; 3. interval de timp între depunerea unui depozit de sedimente și depunerea depozitului imediat următor;
Exemplu: „unii oamenii au diastemă și alții consideră asta ca fiind ceva sexy. De altfel, te invit să spui la un date că-ți plac persoanele cu diastemă.”
…
Ca pe vremuri ❤️
Ce? Străbunicii voștri n-aveau antenă? Erau pe cablu?
…
Mai mult? 🧲
Dacă vreți să citiți ce cărți am publicat până acum: „Îmi pare rău că am muncit”, „Miercuri10” și „Aventuri cu Zornel în Lumea Nașpa”.
Alte chestii pe Facebook, blog, Twitter (X?) și pe Instagram țin evidența cărților citite. Pe LinkedIn vorbim de muncă & colaborări.
Momentan sunteți 3.083 abonați.
Unii oameni dau cămașa de pe ei pentru mine. Mulțumesc celor care contribuie pe Substack și Patreon. Cum ar spune mama, „tu de ce nu ești ca ei?”.
Credeam că vorbeai doar de bani. Șpagă n-am dat niciodată (nici n-aș fi avut de ce, am 19 ani), însă de relații și pile da, dar pentru chestii minore. Sunt președintele reprezentant al unei școli din Dolj, lipsesc des la primele două ore (nici nu aud alarma când sună, atât de rău stau cu somnul), și mi se motivează absențele, deși nu le-am cerut vreodată asta, ba chiar opusul.
M-am folosit și de o relație ca să mă angajez undeva, anul trecut, însă, aparent, relația s-a folosit de mine (pe scurt, am lucrat fără carte de muncă într-un restaurant/bar, și mi-au dat mare țeapă la salariu, bazându-se pe faptul că e primul meu loc de muncă și că, din cauza caracterului meu, n-aș putea să-i înșel cu ceva, că nu știu să mint. Menționez, în două luni, o singură dată au făcut inventarul, la finalul primei săptămâni). Dar nu regret, ai o lecție de învățat din fiecare mică palmă pe care ți-o dă viața.
Pentru copil. La spital, pentru o rezerva care oricum era praf (dar mult mai bine decat un salon). M-am simtit furioasa, evident! Dar asta este: fara pile nu razbesti, frate, este un perpetuum mobile, nu se termina niciodata acest cerc vicios. Si ceva imi spune ca Va continua...Nu e ultima data!