Georgeisme 153
Mai sunt doar 289 de zile până la Revelion
Am învățat deja acasă și la școală că nu e ok să le dorești răul oamenilor, dar ăștia de mai jos au comentat precum vedeți după ce au primit Ro-Alert că s-a pierdut un copil. Și pentru ei nu știu dacă se mai aplică ce am învățat. Nu că le vreau mult rău, dar măcar să le crească cuticulele invers.
…
Întrebarea săptămânii 🤔
Eram curios cum stați cu privire la rude/prieteni plecați din țară. S-a răspuns așa și așa:
În cazul meu răspunsul e „da”. Și în funcție de ce se mai întâmplă pe scena politică locală/internațională sigur vor mai pleca. Ce este cu adevărat interesant este că destul de mulți caută activ job-uri în străinătate. Am vaga impresie că unii sunt la un interviu distanță de plecare👷🏻Sunt însă departe de sentimentul de „ultimul stinge lumina”. Abia atunci o să fie ciudat. Și tragic.
Pentru săptămâna viitoare❓
Citesc ceva zilele astea și de acolo următoarea întrebare.
Ce exemple poți da pentru „100%”? De ce crezi că n-au fost 100%? Cum te simți dacă a fost deloc?
Comentează și ai șansa să câștigi 30 de zile gratuite la Notițele Mintale, podcastul intim al newsletter-ului🎁 Andrei Nicolae a comentat data trecută și a câștigat. Andrei, dacă vezi newsletter-ul ăsta dă un mail la george.bonea@gmail.com📬
…
Ce am mai scris ✍️
M-am tot uitat la materialele video cu protestatarii/votanții suveraniști și am încercat să îmi dau seama de ce mulți dintre ei vor respect. Așa că propun să le dăm respect 🤝
(Aproape) zilnic recomand niște articole pe care le găsesc interesante și ți le dau și ție la rubrica „De citit în drum spre casă”🚋
…
Notițe Mintale 🎧
Episodul cu numărul 29 vă aduce o oră în care vorbesc despre:
🇷🇴misery porn jurnalistic și susținătorii lui Călin Georgescu
😷norocul meu cu RMN-ul și alte întâmplări medicale
🚌șoferi de autobuz
Și multe altele, că doar are o oră. Audiție plăcută.
Bogdaproste tuturor celor 52 de sponsori🫶
…
Ce am mai video🎥
Mulți ați întrebat „George, când mai pui ceva pe Youtube?”. Cum la episoadele pentru CevaCuReclame de la Starea Nației scriu ceva mai documentat (și greoi), am zis să mă așez cu prietenul și ratatul Alex Cazacu să vorbim despre de ce ne-am ratat în stand-up. Ăsta e proiectul „Ratații”, unde sperăm să aducem cât mai mulți comedianți (pentru început) să ne povestească ce n-a mers de au ratat. Că de povești de succes suntem sătui👎
Ascultă aici și dacă îți place lasă un comentariu, o opinie, ceva. Dacă nu-ți place suntem obișnuiți.
…
Ce am mai citit📚
Punishing the poor. The neoliberal government of social security de Loïc Wacquant - una dintre cele mai interesante cărți citite în ultimii ani, și totodată una dintre cele mai bune când vine vorba de penologie/sistemul penitenciar. Probabil vă mai amintiți că acum vreo trei newslettere vă întrebam dacă sistemul penitenciar din România reușește să reintegreze persoanele condamnate (88% ați spus că „nu”). Cartea asta reușește să explice foarte simplu de ce sistemul american (pe care alte țări îl copiază, ori vor să-l copieze) a făcut un business din condamnări (și implicit din închisori), dar mai ales de ce nu funcționează modelul ăsta. Capitolul care explică incidența mare de afro-americani în închisori este forță (și se aplică aproape identic pe situația romilor din România). N-o să vă pară rău dacă îi dați o șansă și niște timp. Am primit recomandarea asta de la Irina Stadniciuc, studentă în Marea Britanie pe probleme de penologie, care are și o cercetare publicată cu privire la impactul restricțiilor Covid-19 asupra consumatorilor și dependenților de heroină. Aruncați un ochi și acolo.
Pe Instagram țin lista tuturor cărților citite din 2020 și până azi📚
…
Am putea să ne vedem👀
Pe 9-10 Mai predau un curs de Storytelling și Public Speaking în cadrul European Institute for Sustainability. Doar o mică parte dintr-un proiect amplu de 4 luni care îi vizează pe cei pasionați de tema sustenabilității și care vor o carieră în direcția asta.
Mai multe detalii pe site, iar de acolo puteți să descărcați o broșură cu și mai multe detalii.
…
Cuvântul săptămânii📖
Tabadură - persoană scundă și slabă🚶🏻
De exemplu: „Obișnuiam să fiu o persoană tabadură, dar am mâncat legumele din ciorbă.”
…
Alte recomandări🎈
Un documentar DW despre burnout și muncă (Youtube video)🔥
Despre caviar (Youtube video)🐟
Ce s-a întâmplat imediat după ce a murit Hitler (Youtube video) ☠️
…
Publicitățuri📺
Mi-a apărut reclama de mai jos pe Facebook.
Voiam să spun doar că:
🌳nu duci o viață mai eco-verde dacă ești dependent de mașină (locuind în Liziera de Lac ești dependent de mașină)
🌳la 8 dimineața faci o oră (verificat pe Waze și Google Maps) de la casa lui Popovici până în Centru. Dacă ești corporatist și lucrezi în zona de Nord faci aproximativ o oră și 30 de minute. Ca să ajungi în partea de Est a orașului ocolești vreo 60 de kilometri ca să salvezi 20 de minute (o oră și 15 minute, în total). Practic, poți ajunge să petreci 3 ore la volan/zi. Ca să spui că trăiești acolo unde aleg să o facă și campionii
🌳fiecare face ce vrea cu banii lui, dar dacă ești dependent de mașină o cam faci pe aerul și spațiul meu (că o să pretinzi loc de parcare oriunde ai tu nevoie). Bă, vă știu…
🌳dacă te-ai mutat la casă +146.300 Euro, lângă lac și Porsche-ul lui Popovici, lasă-mă să cred că n-o să-ți duci copilul la grădinița din satul Podu Pitarului (e cea mai apropiată, am verificat), și nici la Școala Gimnazială nr. 1 Plătărești (4.9 rating pe Google!). Un campion imobiliar ca tine o să-i facă copilului o șpârlă ca să-l bage la o școală bună din București, eventual prin Centru, ori aproape de muncă. Cunoaștem… Așa că o să faci pe taximetristul pentru el. Cunoaștem… Și o să gentrifici niște școli. Cunoaștem… Bă, vă știu!
🌳prietenii n-or să vină așa des la tine pentru că stai Departe. Vin la tine în excursie. Degeaba îi momești cu lacul. Tu stai Departe
🌳dacă vrei să ieși în club, pe Centru, o să fie vreo 100 de lei Uber-ul. La dus. Încă 100 la întors. Dar tu stai oricum în cartier de campioni, deci mergi cu Uber Select, deci 150 dus, 150 întors. Știu că nu te uiți la bani
Altfel, da. Mișto. Casă, lac și atracții turistice (Adăpătoarea din Pițigaia) la câteva minute de casă. Cu mașina.
…
Cântă lăutare 🎶
Poate o să vă placă următoarea. Pare un soundtrack bun pentru chestii.
…
Orașul nostru🏗️
Un exemplu de transformare. Din Paris. Ori „Marele București”, cum îi mai spun francezii.
…
Mai mult? 🧲
Dacă vrei să citești vreuna din cărțile publicate până acum: „Îmi pare rău că am muncit” (2020), „Miercuri10” (2013), „Aventuri cu Zornel în Lumea Nașpa” (2021) și cea mai nouă „Niște animale” (2024). Următoarea apare la final de 2025/început de 2026.
Bună, George
Am votat deloc. Am pus varianta asta pentru că în cazul meu nu pot aprecia în procente. Implicarea emoțională a părinților există sau nu există.
Din partea tatălui cu siguranță nu a existat. Indivitul era total separat emoțional și fizic de mine și de mama- cu excepția momentelor când era abuziv. Ca exemplu: aveam și rafturi separate în frigider. Tata avea camera lui și pe cât posibil nu trebuia să interacționăm cu el, să îl "deranjăm". Mergeam pe vârfuri în prezența lui.
Mama avea o serie de probleme psihice și emoționale. Dacă ar fi luat-o cineva la puricat ar fi găsit 2-3 tulburări de comportament.
Există motive exacte pentru care se ajunge aici. Discuțiile sunt lungi și ramificate. Am comentat ca să fie clar că lucrurile astea nu sunt excepții sau cazuri izolate. Toată copilăria am crezut că ăsta e normalul și așa sunt toate familiile.
Am și eu copil acum. Am lucrat mult la mine. Simplul fapt că am avut exemplu negativ nu m-a învățat automat ce este bine. Am lucrat, mi-am rezolvat problemele înainte de a forma o familie. Mă bucur de copilul și soțul meu. Sper să mă ridic în fiecare zi și să fiu un părinte suficient de bun.
Eu am răspuns 75% pentru a tata a fost deseori plecat cu săptămânile de acasă, era șofer. Dar când era acasă se implica 100%. Mama mea
parcă ar fi citit cărțile de astăzi de parenting: nu tu bătăi, nu pedepse, nu mi-a interzis niciodată nimic. Când veneam acasă de la școală mereu întreba ce-ați făcut azi la școală, ce ai învățat azi nou? Acest ' ce ai învățat azi nou?' mă făcea să recapitulez ce am învățat în ziua aia ca să am ce ii povesti mamei. Uneori nu aveam răbdare să ajung acasă și să mă întrebe pentru ca ceea ce învățasem în ziua aia mi se părea extraordinar și trebuia împărțit. De fiecare dată când am luat o notă mai proastă, gen 7 sau 8 (se întâmpla destul de rar), mama zicea ceva de genul: profa aia intenționat ți-a dat o notă mică, ca să îți strice media ca ii ciudă pe tine. Iar tata zicea: tu nu înveți pentru note, înveți pentru tine. Eu știam ca este din vina mea și poate mă simțeam uneori un pic jenată și încercam să iau note mari ca să nu îmi mai fie jenă. Abia acum realizez ce importantă era susținere și încrederea lor.