13 Comments

Las cam 10% bacșiș de rușine sau "c-așa se face". Mi-ar plăcea să am mai mult tupeu și să nu mă mai simt stânjenită când nu am sau nu vreau să las tips. Am lucrat și eu în ospătărie și mă bucuram dacă primeam de o cafea, dar nu mă supăram dacă nu se întâmpla asta.

Pe de altă parte, mi se pare cel puțin nedrept că se lasă tips doar când se merge la salon, restaurant sau cu uber/ bolt. Ar merita poate și doamna de la curățenie sau bancă, farmacistul, ajutorul de bucătar, etc.

Sunt gagici care tund sau fac mani-pedi și câștigă poate încă jumătate din totalul încasărilor și asta doar pentru că scumpele lor cliente așa le-au învățat. Asta pe lângă faptul că toate care lucrează de acasă nu plătesc taxe. De ce merită ele tot bacșișul și doamna de la curățenie nimic?

Poate că exagerez, nu știu.. dar un lucru mi-e destul de clar: clienții n-ar trebui să se simtă stânjeniți atunci când nu lasă tips, iar angajații să nu creadă că li se cuvine oricând oricum acel bacșiș.

Expand full comment

Pana acum jumatate de an lasam 10% indiferent de situatie si poate si mai mult in functie de cum ma simteam in acea locatie. Vorbesc la trecut pentru ca mi se pare ca in ultima vreme multe preturi au bubuit, inclusiv preturile de "iesit in oras", servicii de livrat mancare, curierat, samd. Am inceput sa fiu putin mai atent cu cat las si sa-mi pun un prag maxim de bacsis. Tin sa precizez ca sunt si genul de client care coboara la curieri, nu comenteaza ca i-ai gresit mancarea, le pun tot timpul pe premiza ca "a avut o zi mai proasta".

Poate ieri imi permiteam 10% dar daca azi nu imi permit sa las 10% vad ca ar trebui sa stau acasa si sa-mi pun pofta in cui. Nu mi se pare sanatoasa o astfel de gandire. In timp ce noi ne contrazicem si ne aratam cu degetul unii pe altii, exista un patron de horeca, firma de curierat, firma de livrare de mancare, firma de orice, care isi freaca mainile, nu lasa nici un ban din profitul lui sa curga si la angajati, ca vezi domne e de datoria clientului sa creasca bacsisul de fiecare data cand el creste preturile.

Am mai observat si fenomenul preturi crescute, servicii din ce in ce mai slabe. De la curieri care te trateaza preferential, la ospatari care te iau de sus fara sa spui nici macar buna ziua, la mancare care vine mai random decat speciala la pacanele si tot vina ta e ca nu ai prins un om cu chef in ziua aia. Nu as vrea ca bacsisul sa devina la fel ca spaga de la doctori, sa fiu tratat in functie de bacsis :))).

Concluzia mea e ca lasi pana la urma cat iti permiti, ca e un leu, ca e 100 de lei, e un bonus si e un semn ca omului respectiv i-a placut modul in care tu l-ai servit/ajutat si a vrut sa-ti multumeasca. Pentru faptul ca iti faci treaba din ce in ce mai bine, sau la un volum mai mare, cred ca e datoria patronului sa bage mana in buzunar si sa recompenseze angajatul.

Expand full comment

10% pentru că am lucrat și încă lucrez în industria HoReCa și observ câtă muncă este, de fapt, în spatele unei uniforme care la final de zi este plină de transpirație, murdară etc. Datorită muncii pe care văd că o depun oamenii ăștia, am devenit și eu mai responsbailă și cu bun simț când ies la o cafenea/restaurant (nu spun că nu eram așa, însă mereu e loc de mai bine). Desigur, acest procent diferă de la o ieșire la alta (dar niciodată din cauza servirii, a mâncărurilor/băuturilor etc), ci poate că nu am eu mai mulți bani la mine, sau în acel moment îmi permit să las doar acel procent. De ce spun că niciodată din cauza servirii? Pentru că frate, suntem oameni, uneori we don t want to life. Mulți ar spune că asta le e munca, trebuie să se comporte profi. De unde regula asta nescrisă? Suntem oameni, un ban în plus este mereu binevenit, mai ales când vezi că este și muncit. Așa că dacă vedem că alții nu-s „profi”, hai să fim noi exemplul cel bun.

Expand full comment

Deloc, 10%, 20%.

Deloc pentru situațiile în care există neplaceri, nemulțumiri. De asemenea nu consider că este o obligație bacșișul. Raportat strict la situația Romaniei angajatorul este cel ce trebuie să asigure un trai decent angajaților (asta poate fi o discuție separată, amplă cu argumente și contraargumente) . Plasarea responsabilității la consumator doar încurajează abuzurile.

Aproximativ 10% în situațiile obișnuite, de cele mai multe ori, când mancarea e bună, e curat, se respectă reclama, cei ce servesc sunt agreabili.

Aproximativ 15-20% când sunt plăcut impresionată, personalul este amabil.

Servesc rar în oraș.

Expand full comment

De regulă, 10%. Zic de regulă deoarece la sume mici (câteva zeci de lei) poate fi mai mult de 10% iar la note de plată mari (peste 200 de lei, de exemplu) parcă mă înțeapă ariciul de la buzunar să dau mai mult de 10%, uneori e chiar sub. Nu s-a întâmplat niciodată să nu las nimic, indiferent de calitatea servirii.

Expand full comment

10% pentru că am avut placerea de a experimenta in "childhood" meseria de ospatar și NU conta dacă faceai sau nu 10la %din vanzari conta că la sfârșitul zilei TREBUIA să lași 2% la bar si 3% la bucătărie - ( repet NU interesa pe nimeni dacă ai facut sau NU șpagă).... Așa că : daca serivrea este OK, lasă frate un 10% că NICI NU SARA EȘTI SI NICI NU USTURA buzunarul, altfel... Stai acasă !!!

Expand full comment

Câteodată și 15%, depinde de calitatea servirii. De ce? Pentru că am lucrat și eu ca ospătar (foarte puțin ca timp și doar la evenimente, nu ca full time job) și de aceea știu cât de multă muncă este în spate, iar salarizarea/plata lăsa mereu de dorit. Merită? Câteodată fac ziua mai bună cuiva. Așa cum mi-aș fi dorit să primesc și eu recunoaștere pentru munca mea de atunci, iar aceasta niciodată nu venea, încerc să fac eu asta mai departe acolo unde simt că este cazul. :)

Expand full comment

10% dar consider că este o greșeală...

Expand full comment

Las 10% pentru că sunt oaie și merg cu turma 😂

În facultate lăsam și mai puțin, dar lăsam ceva, cât îmi permiteam, pentru că am (avut) ospătari în familie și cunoșteam situația lor.

În prezent mai am și momente de "generozitate" când las poate 15%, mai ales dacă am fost plăcut impresionată.

Dacă stau să mă gândesc, de câteva ori nu am lăsat deloc (atunci când chiar au fost situații nașpa, nesimțire etc.)

Expand full comment

10% dacă sunt mulțumimtă de servire (și în 95% din cazuri sunt). Am experimentat și eu în studenție meseria asta. E drept, în SUA, unde lumea lăsa mai mult. Cea mai mare lecție pe care am învățat-o din postura de chelner a fost aceea de a cunoaște/recunoaște oamenii buni, răi, zgârciți, etc. Se văd atât de clar... :)

Expand full comment

Mai las la bolt sau la comenzi de mâncare. Nu foarte mult. De obicei rotunjeam suma, de exemplu: la 12 lei dădeam 15 sau 27 dădeam 30.

Expand full comment

Nu vad absolut niciun motiv pentru care as lasa bacsis. Stiu ca ospatarii au salariile mici, dar eu consider ca patronii ar trebui sa se ocupe de bunastarea angajatilor, nu sa contribui eu la bunastarea angajatilor unui restaurant pentru ca nu este datoria mea. Angajatorii trebuie sa ofere salarii mai echilibrate pentru ospatari astfel incat sa nu astepte bacsis de la clienti. De ce nu dam bacsis la supermarket sau farmacie, unde in unele cazuri ni se pun produsele in sacosa? Unii oameni spun ca platesc pentru serviciul in sine (luat comanda si adus mancarea), dar as putea la fel de bine sa fac eu astea, la fel cum se intampla la shaormerie (lasati si aici bacsis?).

Expand full comment

Știi refrenul cu sunt student și nu am bani, deci nu prea las bacșiș. Câteodată daca îmi place foarte mult persoana care m a servit, incerc sa mai las cate un 5-10 lei

Expand full comment