Zilele astea mă aflu în Creta (Grecia) la Summitul Internațional al Românilor Care Vara Merg la Greci sau la Bulgari și se Plâng că la Noi nu e ca la Ei. Până acum totul merge conform planului și am următoarele mențiuni:
Sunt surprins să văd că dacă un grec deține o coșmelie cu băuturi, ori are șezlonguri & umbrele de închiriat pe o plajă mică unde e doar el (fără competiție, fără alte opțiuni pentru clienți), ține prețul mic. De ce? Nu știu. Aș înțelege să ceri 6-7 euro pe 2 șezlonguri + umbrelă unde sunt mai multe opțiuni, dar când ești singur și clientul n-are de ales… „păi dacă era la noi”;
Peste tot unde am mâncat (recomandări mai jos) n-a fost nevoie să-mi comand desert. A venit mereu din partea casei. În unele locuri au și scos conceptul de desert din meniu, el pur și simplu vine la final. De asemenea, ai în vedere că odată așezat la masă o să primești (gratuit) niște antreuri, apă și raki/ouzo. Plus desert la final;
Dacă închiriezi mașină (ceea ce recomand dacă vrei să vezi mai multe locuri) îți sugerez să cumperi și asigurarea aia de o mai împing companiile. De obicei nu-mi iau și asigurarea (n-a fost nevoie în alte țări, preferam să-mi blocheze X sumă și s-o restituie la final după ce vedeau că mașina n-are nimic), dar în Creta localnicii sunt foarte relaxați la volan și după 4 zile am găsit mașina (nouă) cu 2 zgârieturi. Revin, după ce o predau la finalul vacanței, cu opinii despre firma de la care am închiriat.
…
Întrebarea săptămânii 🤔
Săptămâna trecută te întrebam de școala copilului.
Dacă vrei să citești niște opinii le găsești aici. Unii au argumentat atât de bine încât am început să-mi pun niște întrebări. Bine, asta e o decizie de luat după o discuție lungă în cuplu, dar momentan sunt încă adeptul școlii de stat. Atâta timp cât școala aia nu are toaleta-n fundul curții. Și nici nu trebuie să-mi duc copilul cu mașina în capătul celălalt al orașului, la „școala aia bună” unde și-au făcut mutație toți din bula bună.
Pentru săptămâna viitoare:
Cunoaștem regulamentul: cine comentează pe temă se înscrie automat în tragerea la sorți pentru câștigarea unui premiu (cărți).
Câștigătoarea newsletter-ului trecut este Daniela Irina MJ. Daniela, dacă vezi mesajul ăsta o să te rog să dai un mail la george.bonea@gmail.com și să-mi spui două titluri pe care le dorești din poza de mai jos:
…
Ce am mai scris ✍️
Doar o „mică” analiză a principalelor partide politice din România, cu datele pe care le avem azi. Sunt (foarte) deschis la opinii.
În (aproape) fiecare zi fac o selecție de articole pe care le găsesc interesante. E practic ce-mi salvez dimineața ca să citesc seara. E rubrica „De citit în drum spre casă”. Dacă-ți faci cumva un obicei din a intra seara pe blog o să vezi textul acolo.
…
Ce am mai citit📚
Ads, fads & consumer culture de Arthur Asa Berger - e întotdeauna o plăcere să citesc despre cum publicitatea modelează societatea. De ce n-ai vrea să citești așa ceva? De ce n-ai vrea să cunoști astfel de informații?
The mushroom at the End of the World de Anna Lowenhaupt Tsing - cartea asta de doar 48 de pagini are o gingășie aparte. Plecând de la o ciupercă ajungi să-ți pui întrebări despre propriul trecut și cum fiecare episod negativ te-a ajutat (sau nu). O să revin în Revista Golan cu mai multe despre ce am simțit după această carte.
…
Alte chestii? Recomandări? 🤔
Am zis că las câteva recomandări de restaurante pentru cei care ajung în Creta și vor ceva testat. Toate cele de mai jos au prețuri ok (joacă în aceeași ligă și sunt în media restaurantelor de pe insulă - nu am aruncat cu bani că sunteți doar o mână de sponsori la newsletter-ul ăsta… aham!).
Natural - restaurantul unei doamne simpatice. La înălțime. În liniște. Priveliște superbă. 10+ dacă vrei poze de Insta;
Kleio - în buza mării. Atmosferă intimă și liniște. Tot așa, loc bun de Insta dacă ești blestemat cu rolul de fotograf;
Logari - pitit într-o livadă de măslini. Ideal pentru carnivori. Și iubitori de pisici;
Athivoli - o doamnă foarte drăguță îți dă să mănânci ce a gătit. „N-am meniu, am mâncare”. Totul a fost perfect.
Prețuri? 2 persoane, mâncare + băutură + chestii gratis = ±30 euro (la unul din restaurante am săturat și șase pisici din ce am comandat)
Peste tot am avut parte de servire impecabilă, fără muzică de radio în boxe.
…
Ce am mai văzut 📺
Patru neveste, un bărbat - am găsit acest documentar din 2007 despre un iranian care are patru soții. Foarte interesant și mi-am dat seama că nu știu prea multe despre obiceiurile din zona aia. Documentarul e pe Netflix;
The Hand of God - Purcărete de Italia. Un film captivant despre Napoli, Maradona, familii disfuncționale, tipuri de oameni. Tipul de film despre care mai vezi un film după ca să înțelegi toate referințele;
Ce se întâmplă dacă nu mai producem chestii și nu mai cumpărăm în exces? Un potențial răspuns în video-ul ăsta.
…
Cuvântul săptămânii📖
Salvgarda - a apăra, a proteja, a lua sub ocrotire un bun moral.
Exemplu: „Mihai e genul care salvgardează toate pisicile de pe stradă.”
…
Urât ❤️
O pisică a luat cina cu noi. A fost un partener de conversație chiar strălucit.
…
Mai mult? 🧲
Dacă vrei să citești ce cărți am publicat până acum: „Îmi pare rău că am muncit”, „Miercuri10” și „Aventuri cu Zornel în Lumea Nașpa”.
Altfel mă împart între Facebook, blog, Twitter (X?) și pe Instagram țin evidența cărților citite. Pe LinkedIn vorbim de muncă.
Momentan sunteți 2.338 abonați.
Unii oameni dau cămașa de pe ei ca eu să-mi permit cărți, cafea și colivă. Mulțumesc celor care contribuie pe Substack: Sebastian Furiș și Cristi Boldișor. Și celor care mă răsfață pe Patreon: Ana-Maria Nichifor, Victor Gavrila, Andreea Tatulescu, Georgiana Elena, Ana Tubita. Cum ar spune mama, „tu de ce nu ești ca ei?”
Las cam 10% bacșiș de rușine sau "c-așa se face". Mi-ar plăcea să am mai mult tupeu și să nu mă mai simt stânjenită când nu am sau nu vreau să las tips. Am lucrat și eu în ospătărie și mă bucuram dacă primeam de o cafea, dar nu mă supăram dacă nu se întâmpla asta.
Pe de altă parte, mi se pare cel puțin nedrept că se lasă tips doar când se merge la salon, restaurant sau cu uber/ bolt. Ar merita poate și doamna de la curățenie sau bancă, farmacistul, ajutorul de bucătar, etc.
Sunt gagici care tund sau fac mani-pedi și câștigă poate încă jumătate din totalul încasărilor și asta doar pentru că scumpele lor cliente așa le-au învățat. Asta pe lângă faptul că toate care lucrează de acasă nu plătesc taxe. De ce merită ele tot bacșișul și doamna de la curățenie nimic?
Poate că exagerez, nu știu.. dar un lucru mi-e destul de clar: clienții n-ar trebui să se simtă stânjeniți atunci când nu lasă tips, iar angajații să nu creadă că li se cuvine oricând oricum acel bacșiș.
Pana acum jumatate de an lasam 10% indiferent de situatie si poate si mai mult in functie de cum ma simteam in acea locatie. Vorbesc la trecut pentru ca mi se pare ca in ultima vreme multe preturi au bubuit, inclusiv preturile de "iesit in oras", servicii de livrat mancare, curierat, samd. Am inceput sa fiu putin mai atent cu cat las si sa-mi pun un prag maxim de bacsis. Tin sa precizez ca sunt si genul de client care coboara la curieri, nu comenteaza ca i-ai gresit mancarea, le pun tot timpul pe premiza ca "a avut o zi mai proasta".
Poate ieri imi permiteam 10% dar daca azi nu imi permit sa las 10% vad ca ar trebui sa stau acasa si sa-mi pun pofta in cui. Nu mi se pare sanatoasa o astfel de gandire. In timp ce noi ne contrazicem si ne aratam cu degetul unii pe altii, exista un patron de horeca, firma de curierat, firma de livrare de mancare, firma de orice, care isi freaca mainile, nu lasa nici un ban din profitul lui sa curga si la angajati, ca vezi domne e de datoria clientului sa creasca bacsisul de fiecare data cand el creste preturile.
Am mai observat si fenomenul preturi crescute, servicii din ce in ce mai slabe. De la curieri care te trateaza preferential, la ospatari care te iau de sus fara sa spui nici macar buna ziua, la mancare care vine mai random decat speciala la pacanele si tot vina ta e ca nu ai prins un om cu chef in ziua aia. Nu as vrea ca bacsisul sa devina la fel ca spaga de la doctori, sa fiu tratat in functie de bacsis :))).
Concluzia mea e ca lasi pana la urma cat iti permiti, ca e un leu, ca e 100 de lei, e un bonus si e un semn ca omului respectiv i-a placut modul in care tu l-ai servit/ajutat si a vrut sa-ti multumeasca. Pentru faptul ca iti faci treaba din ce in ce mai bine, sau la un volum mai mare, cred ca e datoria patronului sa bage mana in buzunar si sa recompenseze angajatul.