Sper ca acest newsletter să-ți fie cu mult mai util decât este noul pasaj rutier de la Doamna Ghica (București). Pasaj despre care s-a vorbit și în postarea asta.
…
Întrebarea săptămânii 🤔
Săptămâna trecută voiam să văd cât sunteți de darnici la restaurant (și de ce):
Menționez că am apăsat greșit pe „+20%” și nu am putut să mai modific votul. Altfel, despre bacșiș mi-am zis gândurile în textul ăsta și nu s-au schimbat prea multe de când l-am spus. Altfel, în fața unui serviciu foarte bun/memorabil las 10-15%.
Pentru săptămâna viitoare:
Cine comentează pe temă se înscrie automat în tragerea la sorți pentru câștigarea unui premiu (cărți).
Câștigătoarea newsletter-ului trecut este Laura. Laura, dacă vezi mesajul ăsta o să te rog să dai un mail la george.bonea@gmail.com și să-mi spui două titluri pe care le dorești din poza de mai jos:
…
Ce am mai scris ✍️
De când am fost la TIFF 2023 mi-am tot zis să scriu despre filmul „Arsenie. Viața de Apoi”. Acum am văzut pe Facebook că tot mai mulți apropiați l-au văzut la cinema și n-am vrut să rămân dator cu o opinie. Mai ales că nu-mi place direcția filmului, nu ajută pe nimeni;
Zilele trecute am văzut o glumă mai răsuflată la Silviu Iliuță. M-am contrat puțin cu el la comentarii, apoi eu am scris un text despre umorul pe seama femeilor ca Bianca Drăgușanu, apoi Șerban Huidu mi-a dat mail să mă certe că nu-mi place Cronica Cârcotașilor. S-a nimerit ca duminică să prind la TV reluarea emisiunii. M-am convins. E o emisiune depășită. Și-mi pare rău că nu putem discuta asta fără ca Huidu să se atace. Și-mi pare rău că orice spune el (pe orice subiect) e contrazis cu apeluri la accidentul lui auto. Asta cam gâtuie orice dialog.
În (aproape) fiecare zi fac o selecție de articole pe care le găsesc interesante. E practic ce-mi salvez dimineața ca să citesc seara. E rubrica „De citit în drum spre casă”. Dacă-ți faci cumva un obicei din a intra seara pe blog o să vezi textul acolo.
…
Ce am mai citit📚
Înainte de toate, săptămâna trecută am făcut o greșeală (am fost indus în eroare din cauza unei extorsiuni într-un degajament). Cartea The mushroom at the End of the World de Anna Lowenhaupt Tsing nu are doar 48 de pagini (cum eronat am crezut). Așa a ajuns cartea la mine. De fapt, sunt vreo 352. Și mi s-a atras atenția că merită toată, ba chiar „este cea mai bună carte de antropologie apărută în ultimii ani. Ca temă și ca scriitură”. Așa că mă întorc la lectură.
O analiză critică a tranziției de Cătălin Zamfir - din fericire s-a scris destul de mult (și bine) despre tranziție și anii 90 în România. Din nefericire aceste cărți nu sunt citite de îndeajuns de mulți oameni așa că, cel puțin pentru generația care a făcut Revoluția/tranziția, o să mai auzim multe „știu eu cum a fost”, dar în mare parte opinii fără acoperire. Cartea asta mi-a dat puțină poftă să reiau podcastul pentru că am niște întrebări de pus despre perioada tranziției. Mai ales despre privatizări. Revin când am răspunsuri;
The privatisation of public space de Armand Mattelart - o incursiune prin istoria principalelor agenții de publicitate și influența pe care au reușit să o aibă atât în industrie cât și în lumea politico-socială. Cartea e presărată cu multe date și informații interesante despre cum unele campanii au schimbat câte ceva în lume. O lectură destul de importantă pentru cei care lucrează în industria „zgomotului social” (cum îi spune Mattelart publicității), dar și pentru cei care vor să știe dacă publicitatea influențează sau nu.
…
Alte chestii? Recomandări? 🤔
Am promis în newsletter-ul trecut că revin cu numele companiei de la care am închiriat mașină în Creta: Caravel. La ei am găsit cel mai bun preț pentru un Fiat500 (am căutat cu 3-4 luni înainte de vacanță - ceea ce vă recomand și vouă). Am plătit și vreo 50 Euro garanție pentru că am intuit că se conduce rău pe insulă și o să mă complic pentru niște zgârieturi. Am făcut bine. Mașină nouă, impecabilă, predată cu 5 zgârieturi (nu din vina mea, firește);
Am învățat că în sosul roșu pentru pastele cu fructe de mare poți să pui și puțin ouzo. Încercați. O să fie bine;
Șocant: nu doar că nu-s alergic la ambrozie, dar îmi și place. Într-un restaurant din Creta m-am trezit cu o frunză ciudată pe desert. Am gustat din ea și mi-a plăcut, dar nu-mi dădeam seama ce e. L-am întrebat pe chelner și mi-a spus că e ambrozie, că ei o folosesc în deserturi (și împotriva țânțarilor). Acum să vedem de unde mai fac rost de frunze de ambrozie pentru rețete și cu câți prieteni mai rămân după.
Pe 30 Septembrie o să pun muzică împreună cu alți oameni în Le Croc (București). Evenimentul îl găsiți aici. Eu o să pun muzică d-asta. Ori d-asta. Și nu știți de la mine, dar pe 13 Octombrie o să fac pe DJ-ul și la Timișoara. Revin cu detalii.
…
Ce am mai văzut 📺
Îmi place canalul ăsta și aici explică de ce se închid multe mall-urile din SUA;
Pe canalul de Youtube Cinepub sunt foarte multe filme românești. Noi. Săptămâna trecută am avut poftă de ceva scurt. Am văzut (și recomand): „Extravaganzia mare, subțire și sos iute”, „Într-o familie”, „Șanțul” și „Punk”.
…
Cuvântul săptămânii📖
Devălmășie - drept de proprietate pe care două sau mai multe persoane îl au asupra aceluiași bun nedivizat între ele în cote părți.
Exemplu: „Ai putea spune că fotbalul românesc e într-o devălmășie cu industria de pariuri. Vedem unde duce asta.”
…
Frumos 💩
Aterizezi în România. La aeroport. Și zici…
Așa da brand de țară.
…
Mai mult? 🧲
Dacă vrei să citești ce cărți am publicat până acum: „Îmi pare rău că am muncit”, „Miercuri10” și „Aventuri cu Zornel în Lumea Nașpa”.
Altfel mă împart între Facebook, blog, Twitter (X?) și pe Instagram țin evidența cărților citite. Pe LinkedIn vorbim de muncă.
Momentan sunteți 2.338 abonați.
Unii oameni dau cămașa de pe ei ca eu să-mi permit cărți, cafea și colivă. Mulțumesc celor care contribuie pe Substack: Sebastian Furiș și Cristi Boldișor. Și celor care mă răsfață pe Patreon: Ana-Maria Nichifor, Victor Gavrila, Andreea Tatulescu, Georgiana Elena, Ana Tubita. Cum ar spune mama, „tu de ce nu ești ca ei?”
hard worker in publikitate, deci ori o sa ma dea afara ori o sa imi aduca o marire
Oricât de înspăimântător pare uneori să interacționezi cu AI -ul, cred că mă va ajuta în viitoarea mea profesie. Chiar dacă ne putem pune deja întrebarea ,,Când putem spune clar că Inteligență Artificială a devenit conștientă?" (recomand cu căldură videoul făcut de exurb1a pe tema asta, link aici: https://youtu.be/VQjPKqE39No?si=jBpz-37mVaVSpWP4), în viitorul în care eu voi lucra, momentan fiind student în anul II la arhitectură, voi folosi mult AI.
Mă refer la zecile de programe de inginerie, modelare 3d și prelucrare de imagine care deja folosesc AI, și la imaginile pe care le poate genera Inteligența Artificială cu doar câteva cuvinte cheie, care sunt extrem de folositoare uneori.
Cred doar că în ceea ce privește partea de prezentare și prelucrare a planșei finale pentru prezentare, AI-ul va face totul mult mai simplu încât nu va mai fi nevoie de oameni angajați să facă asta.