Aplicatia Temu, aia cu "Shop like a billionaire", miliardarii nu shopeaza, au shopari care le fac shopingu. Si un parafarmaceutic care am uitat cum il cheama, mi-a ramas doar imaginea cu talimbul ala care cinta la ukulele, si toata familia e fericita ca sufera de ficat si are nevoie de pastile, gen.
Ca om de marketing, ma oftic nespus cand cad in plasa reclamelor cu buna stiinta. Un fel de "mai bine ma impiedic" cand vad adidasi PE CARE TREBUIE SA II AM CA UITE CE MISTO ARATA
Nu stiu daca e neaparat o reclama in sine, ci un cumul de lucruri pe care le vad in online: reducerile in sine, postari social media cu oameni cool care poarta x lucru (si logic ca vreau si eu sa fiu cool si clar e de la adidasii pe care-i poarta aia) si cred ca am si oleaca FOMO + lispuri ale copilariei activate acum.
Există situații în care starea de euforie nu apare în urma achiziției. De multe ori aceasta apare între momentul deciziei de a achiziționa și utilizarea produsului. Iar această euforie este determinată de reclamă.
Cum spunea și Seinfeld: “I don’t care that it won’t actually be like that when I actually get the product being advertised because, in between seeing the commercial and owning the thing, I’m happy, and that’s all I want.”
Raniseptol cu Tily Niculae - nu am o explicație rațională dar mă enervează foarte tare. Și mă deprimă în același timp - îmi amintește constant că actorii sunt muritori de foame. Cele la Catena - nu cumpăr de acolo. Și pe Youtube - reclama la ceva produs Fares- Biomicin urinar. Cumpăr alte produse din aceleași game... Mai pot enumera o grămadă de reclame idioate, dar dacă nu cosum produse din gamele alea, nu se pune. Cam toate pe care le despică și Dragoș Pătraru la CCR. Oricum astea la medicamente se situează într-o ligă superioară a stupizeniei.
Normal că mă influențează o reclamă. Dacă mi se pare cretină, tind să evit produsul sau serviciul lăudat, conform principiului „cum e turcul, și pistolul” (da, eu sînt mai veche, încă știu vorbe din astea „datate”, fie-mi scuzată romgleza). Dacă mi se pare inteligentă, viceversa. Dacă e căldicică, vorba unui amic evlavios, adică pare că nu vrea să supere pe nimeni, tind să-i dau o șansă. Iar dacă mi se pare genială, mă duc să văd cine-a făcut-o și-i dau follow pe Twitterix sau pe FB sau pe Insta.
Am realizat ca daca reclama imi place, daca are ceva sa ma prinda, o glumita facuta inteligent sau imi place productia reclamei in sine(vezi reclamele Apple) sunt sanse mari sa bag mana in buzunar si sa platesc pentru acel produs(daca-mi si permit desigur). Daca nu ar fi reclama cred ca as vedea produsul si chiar daca pe moment mi-l doresc, poate uit si scad sansele sa-l cumpar. In schimb daca mi-a placut reclama, automat raman cu amintirea acelei reclame si la orice stimul de genul melodie, vreo fraza memorabila, vederea produsului fizic undeva mi se reactiveaza instictele de zombie care vrea sa cumpere :)).
Observ ca e si o chestie de experienta, cu cat inaintez in varsta parca analizez experientele trecute ale "cumparatului dupa reclama" si realizez cand sunt cat pe aici sa cad in plasa reclamei.
Ca sa combat asta si sa nu cumpar impulsiv aplic sistemul "baga la favorite" si vedem daca ramane dorinta asta pe o perioada de cateva saptamani.
La carti in schimb nu pot sa ma abtin si de multe ori le cumpar uitandu-ma la titlu+coperta contrar zicalei din popor. E un fel de placere vinovata :)))
Ce am zis mai sus, este valabil pentru momentele in care realizez ca sunt influentat. Asa cum a zis si @Laura Bichler nici nu vreau sa ma gandesc de cate ori habar nu am avut ca am fost influentat si am cumparat direct.
Cateva care traiesc rent free la mine in cap, pe care mi le amintesc acum:
- give a bit of "mm" to me - Kinder Bueno
- reclama enervanta la Pepsi cu intreruperea filmului, cu creatura care pare din stranger things
- prea bun prea ca la tara
- gustu magic Haribo
- I didn't know you had dandruff
- farmacia inimii
- gustul puternic si amarui
- instalatorul gel
Sigur sunt mai multe dar de obicei mi le amintesc cand vad produsul.
Btw, am 29 de ani si nu m-am mai uitat la tv de vreo 12 ani. Unele reclame le-am vazut la cinema.
Recunosc ca nu folosesc doar produsele care imi aduc aminte de reclame. Uneori doar ma frustreaza ca mi se da play la reclama cand vad un produs si functioneaza invers, devine respingator.
Din moment ce exista o intreaga industrie a advertising-ului, ar fi o mare naivitate din partea mea sa cred ca nu sunt influentata in vreun fel de reclame.
"Traffic" e faina, am citit-o si eu. Exista si o traducere in romana, a venit cu ceva ziar, pe vremea cand se dadeau carti cu ziare la chiosc. Alte vremuri...
Mie mi se pare ca nu ma influenteaza, pentru ca (zic eu) am ajuns la acea faza a vietii in care fac lejer deosebirea intre nevoie si moft. Pe de alta parte sunt absolut sigura ca reclamele influenteaza subliminal orice muritor. Sa avem cu totii cumparaturi cu sens! :))
A, si contraexemplu: am cumparat mai demult ciocolata Rom doar fiindca mi-a placut reclama aia in care juca Biju Morar, il facea pe Ceausescu. Ca eu nu maninc ciocolata. Dar i-am luat lui fiu-meu.
Am votat da pentru că cred că orice lucru la care ești expus suficient de mult timp te va influența.
Ori puțin și bine țintit.
Aplicatia Temu, aia cu "Shop like a billionaire", miliardarii nu shopeaza, au shopari care le fac shopingu. Si un parafarmaceutic care am uitat cum il cheama, mi-a ramas doar imaginea cu talimbul ala care cinta la ukulele, si toata familia e fericita ca sufera de ficat si are nevoie de pastile, gen.
In trecut, erau reclame reclame "cava d'oro" "unirea" "stejar" cumparai și 2 pahare te ajută să te lași de cele care te influențează, părerea mea :)))
Ca om de marketing, ma oftic nespus cand cad in plasa reclamelor cu buna stiinta. Un fel de "mai bine ma impiedic" cand vad adidasi PE CARE TREBUIE SA II AM CA UITE CE MISTO ARATA
Un exemplu de reclamă care te-a atras în plasă?
Nu stiu daca e neaparat o reclama in sine, ci un cumul de lucruri pe care le vad in online: reducerile in sine, postari social media cu oameni cool care poarta x lucru (si logic ca vreau si eu sa fiu cool si clar e de la adidasii pe care-i poarta aia) si cred ca am si oleaca FOMO + lispuri ale copilariei activate acum.
da, mai ales dacă s făcute cu cap.
Exemplu de reclamă “cu cap”?
era una la QFort parcă, cînd închidea geamul trecea zgomotul pe mut, sau lovea cu mingea.
cred că mai sînt, dar cele proaste s majoritare.
Există situații în care starea de euforie nu apare în urma achiziției. De multe ori aceasta apare între momentul deciziei de a achiziționa și utilizarea produsului. Iar această euforie este determinată de reclamă.
Cum spunea și Seinfeld: “I don’t care that it won’t actually be like that when I actually get the product being advertised because, in between seeing the commercial and owning the thing, I’m happy, and that’s all I want.”
Mai ales să nu cumpăr/consum. Cu cât ma enervează mai tare reclama, cu atât mai mult nu cumpăr.
Ce nu cumperi pt că nu-ți place reclama?
Îți dau eu un exemplu: Dorian Popa și Head & Shoulders
Raniseptol cu Tily Niculae - nu am o explicație rațională dar mă enervează foarte tare. Și mă deprimă în același timp - îmi amintește constant că actorii sunt muritori de foame. Cele la Catena - nu cumpăr de acolo. Și pe Youtube - reclama la ceva produs Fares- Biomicin urinar. Cumpăr alte produse din aceleași game... Mai pot enumera o grămadă de reclame idioate, dar dacă nu cosum produse din gamele alea, nu se pune. Cam toate pe care le despică și Dragoș Pătraru la CCR. Oricum astea la medicamente se situează într-o ligă superioară a stupizeniei.
Normal că mă influențează o reclamă. Dacă mi se pare cretină, tind să evit produsul sau serviciul lăudat, conform principiului „cum e turcul, și pistolul” (da, eu sînt mai veche, încă știu vorbe din astea „datate”, fie-mi scuzată romgleza). Dacă mi se pare inteligentă, viceversa. Dacă e căldicică, vorba unui amic evlavios, adică pare că nu vrea să supere pe nimeni, tind să-i dau o șansă. Iar dacă mi se pare genială, mă duc să văd cine-a făcut-o și-i dau follow pe Twitterix sau pe FB sau pe Insta.
Ce produse eviți pentru că nu-ți place reclama?
Da, clar ma pot influenta.
Am realizat ca daca reclama imi place, daca are ceva sa ma prinda, o glumita facuta inteligent sau imi place productia reclamei in sine(vezi reclamele Apple) sunt sanse mari sa bag mana in buzunar si sa platesc pentru acel produs(daca-mi si permit desigur). Daca nu ar fi reclama cred ca as vedea produsul si chiar daca pe moment mi-l doresc, poate uit si scad sansele sa-l cumpar. In schimb daca mi-a placut reclama, automat raman cu amintirea acelei reclame si la orice stimul de genul melodie, vreo fraza memorabila, vederea produsului fizic undeva mi se reactiveaza instictele de zombie care vrea sa cumpere :)).
Observ ca e si o chestie de experienta, cu cat inaintez in varsta parca analizez experientele trecute ale "cumparatului dupa reclama" si realizez cand sunt cat pe aici sa cad in plasa reclamei.
Ca sa combat asta si sa nu cumpar impulsiv aplic sistemul "baga la favorite" si vedem daca ramane dorinta asta pe o perioada de cateva saptamani.
La carti in schimb nu pot sa ma abtin si de multe ori le cumpar uitandu-ma la titlu+coperta contrar zicalei din popor. E un fel de placere vinovata :)))
Ce am zis mai sus, este valabil pentru momentele in care realizez ca sunt influentat. Asa cum a zis si @Laura Bichler nici nu vreau sa ma gandesc de cate ori habar nu am avut ca am fost influentat si am cumparat direct.
Am observat ca sunt orientat in unele momente spre produsele ale caror reclama mi-au ramas in minte ca fiind interesante sau catchy.
Poți da câteva exemple de produse la care ți-ai dat seama că faci asta?
Cateva care traiesc rent free la mine in cap, pe care mi le amintesc acum:
- give a bit of "mm" to me - Kinder Bueno
- reclama enervanta la Pepsi cu intreruperea filmului, cu creatura care pare din stranger things
- prea bun prea ca la tara
- gustu magic Haribo
- I didn't know you had dandruff
- farmacia inimii
- gustul puternic si amarui
- instalatorul gel
Sigur sunt mai multe dar de obicei mi le amintesc cand vad produsul.
Btw, am 29 de ani si nu m-am mai uitat la tv de vreo 12 ani. Unele reclame le-am vazut la cinema.
Recunosc ca nu folosesc doar produsele care imi aduc aminte de reclame. Uneori doar ma frustreaza ca mi se da play la reclama cand vad un produs si functioneaza invers, devine respingator.
Din moment ce exista o intreaga industrie a advertising-ului, ar fi o mare naivitate din partea mea sa cred ca nu sunt influentata in vreun fel de reclame.
"Traffic" e faina, am citit-o si eu. Exista si o traducere in romana, a venit cu ceva ziar, pe vremea cand se dadeau carti cu ziare la chiosc. Alte vremuri...
Nu că cred, ci că văd și sîmt.
Mie mi se pare ca nu ma influenteaza, pentru ca (zic eu) am ajuns la acea faza a vietii in care fac lejer deosebirea intre nevoie si moft. Pe de alta parte sunt absolut sigura ca reclamele influenteaza subliminal orice muritor. Sa avem cu totii cumparaturi cu sens! :))
A, si contraexemplu: am cumparat mai demult ciocolata Rom doar fiindca mi-a placut reclama aia in care juca Biju Morar, il facea pe Ceausescu. Ca eu nu maninc ciocolata. Dar i-am luat lui fiu-meu.
Farmaciaaaaa inimiiiiii