Strict legat de ce se întâmplă zilele astea în România, am văzut la cineva o postare despre cum „la noi se repară lucruri doar după drame”. Ceea ce nu e adevărat. Cam tot ce ține de evoluție socială e un întreg ciclu de eroare/dramă și reparare. 9/11 a schimbat senzațional de multe lucruri când vine vorba de siguranță pe aeroport și în aeronave. Dramele din fotbalul mare au schimbat aspecte care țin de siguranța pe stadion. Și tot așa. Problema cu România e că nu învățăm din greșelile altora. Am putea să vedem bubele și dramele altora și să spunem „bă, noi stăm bine pe stații GPL? Ori cluburi în subsoluri? Ori…” Dar românii, ca mulți alții (că n-am inventat noi prostia&fudulia), preferă să spună „nu facem noi ca alții”. Motiv pentru care o să mai avem parte de drame și nasoale.
…
Întrebarea săptămânii 🤔
Săptămâna trecută am discutat despre droguri și s-au emis și o serie de opinii pe care merită să le citiți. Din sondaj a ieșit asta:
Pentru săptămâna viitoare m-am gândit să discutăm despre privatizare:
Știți regula concursului: cei care comentează pe temă se înscriu automat în tragerea la sorți pentru câștigarea unui premiu (cărți - două din poza de mai jos).
Câștigătoarea newsletter-ului trecut este Corina Topan. Corina, dacă vezi mesajul ăsta o să te rog să dai un mail la george.bonea@gmail.com și să-mi spui două titluri pe care le dorești din poza de mai jos:
…
Ce am mai scris ✍️
Săptămâna trecută am avut atât de mult de muncă încât n-am apucat să scriu ceva demn de blog. Dar e sezonul când putem să recitim despre zeama de aer condiționat care ne cade în cap.
Dacă vă ajută cu ceva am zis pe Facebook niște gânduri despre artiștii care trăiesc din concerte rurale/electorale. Și ei merită înjurăturile voastre, nu doar primarii. Fiți corecți.
În (aproape) fiecare zi fac o selecție de articole interesante. E practic ce-mi salvez dimineața ca să citesc seara. E rubrica „De citit în drum spre casă”. Dacă-ți faci cumva un obicei din a intra seara pe blog o să vezi textul acolo.
…
Ce am mai citit📚
Conchistadorii prin ochii aztecilor de Miguel-Leon Portilla - mereu se spune că istoria e scrisă de învingători. Poftim, în cazul aztecilor avem și perspectiva lor. Merită citită din două motive: 1. mai slăbim balena asta a europeanului-alb care civilizează în pași de dans și cu vorbe frumoase; 2. învățăm de la azteci că există șanse să enervezi/scârbești un vizitator/invadator cu obiceiuri greu de înțeles. Aviz umanității în eventualitatea unei vizite extraterestre.
…
Alte chestii? Recomandări? 🤔
Nu știu dacă am mai spus, dar sunt microbist.
…
Cuvântul săptămânii📖
Microbist - spectator pasionat de o întrecere sportivă (de obicei fotbal)
Exemplu: „George nu ține cu vreo echipă anume, dar îi place să se uite la fotbal. E microbist.”
…
Alte chestii? Recomandări? 🤔 (din nou)
Cum spuneam, sunt microbist. Cum prind câte o ocazie mă duc pe stadion să văd un meci de fotbal. Îmi place atmosfera (când e), să mă uit la ce se întâmplă pe teren și în tribune. E un spectacol cu totul. De altfel, e singura șansă să vezi fotbal fără reclame (excesive) la pariuri. Și fără să asculți comentatori enervanți și opnioși. Pot să greșesc singur despre ce se întâmplă pe teren.
În ultima perioadă am fost pe Giulești, Ghencea, Stadionul Național, Ion Oblemenco. Acum a fost o ocazie bună să văd Sepsi OSK cu Bodo/Glimt (voiam să vizitez și stadionul că din exterior arată bine). Așa că am cumpărat bilete (mulțumesc fanilor Sepsi care m-au ajutat cu cardul de suporter. Aventura de a face rost de bilete m-a îmbogățit și cu un banc devenit realitate).
Meci bun (puteam să-i batem, dar Dumnezeu a fost româno-norvegian), atmosferă frumoasă, stadion țiplă. Am rămas cu impresia (ca și la Rapid) că Sepsi are o comunitate de suporteri. Ceea ce ajută foarte mult. De altfel, am impresia că în ciuda stadionului de doar 8.400 de locuri Sepsi are mult mai mulți fani. Doar că nu locuiesc în Sfântu Gheorghe, ori proximitate. Dar e o legătură emoțională-etnică acolo.
În viitor mi-am propus să văd și un meci la Ploiești, Arad, Târgoviște și Sibiu. Aștept sugestii.
Dacă tot suntem la capitolul fotbal, recomand articolul lui Andrei Mihail despre glorioasele imnuri ale micului fotbal (de la noi). Poate o să chicotiți.
Dacă tot am ajuns la Sfântu Gheorghe vă recomand un restaurant: Szikra. O hipstereală într-o clădire superbă, cu niște dish-uri reinterpretate/hispterizate absolut minunat. E mai scump (poate prea scump pentru Sf. Gheorghe?!), dar mâncarea e foarte bună. Și servirea. Tot.
Tot în Sf. Gheorghe am văzut și câteva clădiri interesante (merită să iei orașul la pas).
Dacă ești pasionat de ruin-porn (clădiri abandonate) ai ce să vezi fix în buricul târgului. Casa de Cultură a Sindicatelor.
Surprinzător că tocmai în perioada în care vorbim de oameni spulberați pe marginea șoselelor patriei am descoperit că așa se merge spre stadionul celor de la Sepsi. Că s-a făcut stadion și trotuar… nem tudom. E bine, semn că-i tot România.
…
Frumos 💩
Am zis să vă bucurați și voi de cât pot duce alții.
…
Mai mult? 🧲
Dacă vrei să citești ce cărți am publicat până acum: „Îmi pare rău că am muncit”, „Miercuri10” și „Aventuri cu Zornel în Lumea Nașpa”.
Altfel mă împart între Facebook, blog, Twitter (X?) și pe Instagram țin evidența cărților citite. Pe LinkedIn vorbim de muncă și colaborări. Mă las jignit cu mărunt pe Patreon, ori aici.
Momentan sunteți 2.283 abonați.
Mulțumesc următorilor pentru cafeaua oferită lunar pentru acest newsletter: Rusu Andreea Iulia, Sebastian Furiș și Cristi Boldișor.
Nu as privatiza sistemul de sanatate pentru ca, asa plin de defecte cum e, sunt convinsa ca salveaza mai multe vieti si familii decat daca nu ar exista. In plus, traim intr-un ecosistem (chiar daca unii se simt puternici si autosuficienti) si bunastarea oamenilor din ecosistemul respectiv, chiar daca castiga mai putin decat unii dintre noi, ne impacteaza si pe noi in mod direct. Doamna care face curatenie pe scara, baiatul care ne livreaza mancare, vanzatoarea de la farmacie, asistenta medicala care ne ingrijeste, oamenii care strang gunoiul pe strada, poate si colega draguta care ne zambeste dimineata la birou... :) Toti acesti oameni sunt aici si isi fac treaba pentru ca exista un sistem public de sanatate care nu le-a adus familia in pragul falimentului (cum se poate intampla in SUA). Daca sistemul public papa multi bani care nu prea se vad in aspectul sau in dotarile spitalelor, nu cred ca solutia este sa nu il mai finantam, ci un control mai bun asupra cheltuielilor ca sa nu se mai bage banii in buzunare si sa nu se mai faca licitatii dubioase. Am vazut pe fluturasul de salariu cat se duce la sanatate, este mult, insa nicio clipa nu m-am gandit ca prefer sa tin banii respectivi pentru mine in loc sa se duca acolo.
Nu aș privatiza sistemul de sănătate pentru că s-ar crea o discrepanță prea mare între serviciile „de bază” (oferite acum gratuit – urgențele – sau oricui este angajat și deci automat asigurat) și cele cu plată, la care ar avea acces doar cei cu asigurări bune.
Oh, wait... Cam asta se întâmplă deja. Dar măcar, de bine, de rău, în funcție de administrația locală, mai poți avea noroc de medici buni angajați la stat. Cu sistemul medical operat de mediul privat, nu te-ai mai putea apropia de nimic.